DOMAINS / DOMENII   Home   Help   About me   Forum   Guestbook   Contact  
 • MOBILE STAMPS  
    - General Revenues  
    - Customs / Commercial  
    - Invoices & Bills  
    - Receipts & Air Fund  
    - National Defense  
    - Judicial / Statistical  
    - Passports / Touristics  
    - Foreign Affairs / Consulate  
    - Labour / Inssurances  
    - Assistance / Charity  
    - Dues / Funds  
    - Unidentified  
 • FIXED STAMPS  
    - Imprinted & embosed  
    - Doc. watermarks  
    - Doc. paper types  
    - Bills & bank drafts  
 • CINDERELLAS  
    - National  
    - Local  
 • STATIONERY  
    - Parcel cards / Frahte  
    - Veterinary  
    - Local Court / Citatii  
 • CANCELLATIONS  
    - Oficial State  
    - Rural  
    - Courts  
    - Private  
 • ESSAYS / FORGERIES  
    - Essays / Proofs  
    - Forgeries  
 • CATALOGUE  
    - 1856 - 1948  
    - after  
 • DOCUMENTS INFO  
    - 1856 - 1900  
    - 1900 - 1956  
     
 
Regatul României, supratipare și supraștapilare în teritoriile dobândite, 1918-1920

Foto 1
      După primul război mondial și tratatele de la Versailles și Trianon, Regatul României încorporează provincii aparținând anterior Imperiului austro-ungar (Transilvania, Banat, Bucovina) și Imperiului Rus (Basarabia). Aceste modificări teritoriale determină eforturi juridice, politice și economice mari pentru unificarea, consolidarea și modernizarea noilor structuri de stat. În domeniul fiscal, introducerea noilor legi și adoptarea lor s-a petrecut cu dificultate, nu de puține ori vechile structuri tergiversând aplicarea lor.
      Astfel că, pe documente utilizate în aceste teritorii, se pot regăsi atât timbre ale vechii administrații cât și ale noii administrații aplicate pentru complectarea taxei fiscale (foto 3 și foto 4). De asemeni apar timbre ale vechii administrații supratipărite cu valori în noua moneda (foto 5, 6, 7 și 8), ori supratipărite local în baza unei ordonanțe, în spiritul aplicării legii. În articolul de față, prezint doar fenomenul general și-l voi particulariza acolo unde există mai mult material de studiu, deschizând calea unor viitoare studii mai elaborate și mai exacte cu sprijinul filateliștilor și cercetătorilor legilor care au guvernat acele schimbări.



Foto 6
Supratiparele și preobliterările

      Practica supratipăririi datează încă de la apariția timbrelor, iar în cazul timbrelor fiscale destul de uzuală. Schimbarea de curs monetar, schimbarea domnitorului sau a statului de drept, schimbarea destinației unei taxe, sunt cazuri ale aplicării supratiparului, în majoritatea cazurilor fiind folosite emisiunile naționale. Pe lângă acestea, în particular, se regăsesc emisiuni locale sau ale administrațiilor ce au funcționat până la acea dată, reutilizate prin supratipărire cu datele noii administrații circulând alături de emisiunile naționale până la înlocuirea lor definitivă.
      Factorii care au generat aceasta sunt foarte variați, de la aprovizionarea târzie cu noile emisiuni, încercarea de eludare a Legii sau de redirecționare a taxelor, neînțelegerea reală a noilor reglementări, etc. Modul de supratipărire al emisiunilor naționale este destul de puțin cunoscut, în circuitul filatelic nesemnalându-se coli întregi supratipărite, ceea ce lasă loc la interpretări eronate fără o bază solidă. Tot ceea ce se cunoaște este faptul că emisiunile naționale au fost supratipărite la Fabrica de Timbre prin procedee tipografice, cu tuș tipografic, conform D 1176/12.03.1919 * modul de așezare în coală fiind încă o necunoscută.
      Varietățile observate până în prezent, apar din realizarea supratiparului prin procedeul tipografic, adică prin culegere manuală de litere și elemente grafice disparate. Supratipăririle locale, în afara celor deja efectuate expres de către Ministerul de Finanțe pentru emisiuni naționale și locale, s-au făcut prin ștampilare, în conformitate cu reglementările publicate în Monitorul Oficial sau în ordonanțele locale. Ștampilele utilizate erau confecționate local, de regulă din gumă folosindu-se tușul de ștampilă de unde apare și o mare varietate de culori și nuanțe. Deoarece se aplicau manual, nu de puține ori apar înclinații, dublări, răsturnări sau deplasări spectaculoase. Este foarte greu de justificat acest fenomen din lipsa de informații concrete legislative, arhivele mai ales cele locale fiind greu accesibile sau perioada în cauză inexistentă. Eu încerc să le semnalez cititorilor folosind materialul din arhiva personală, urmând ca amatorii de studii elaborate să ajute la completarea lor.
      Consider imperios necesar ca aceste supratipăriri locale să fie bine studiate și interpretate folosindu-se materialul documentar și arhivistic cu mare atenție deoarece nu de puține ori, apar situații delicate în care piese originale sau necunoscute să fie considerate falsuri și invers. Am început seria de semnalări despre supratiparele românești, toate bazate în principal pe observații personale, prin articolul despre supratiparul 9 Gultig Armee publicat în numărul 7-8/2008 al revistei, urmând ca pe măsură ce materialul documentar îmi va permite, sa vă prezint noi și noi varietăți și descoperiri.

Supratiparul BUCOVINA pe emisiunile de timbre fiscale naționale Carol I 1911 și Ferdinand 1919

      În 1919, la Fabrica de Timbre s-au imprimat timbre fiscale pentru Bucovina, de 10 si 30 bani în procedeu tipografic, cu clișeele emisiunii Carol I 1911, având ca surșaj "M.F." și "BUCOVINA".

Foto 3
În anul 1919 apar timbrele fiscale cu efigia Regelui Ferdinand având următoarele valori: 10, 30 și 50 bani; 1, 2, 3, 4, 5, 10, 20, 30, 40 și 50 lei. Valorile de 20 și 50 lei, fiind falsificate, au fost repede retrase din circulatie. ** Cataloagele de specialitate *,*** menționează că toate valorile acestor emisiuni au fost supratiparite, dar eu personal nu am întalnit decât valorile de 10 bani, 30 bani, 1 leu și 5 lei pe emisiunea Carol I, iar pe emisiunea Ferdinand valorile 50 bani, 1 leu și 2 lei. Fac o cuvenită precizare aici. Informațiile prezentate în cataloagele existente pe piață, nu reflectă întotdeauna realitatea și nu cred că pot fi luate ca literă de Lege, foarte multe preluând deja informații mai vechi presupus a fi foarte verificate. Deocamdată am ceva rezerve față de clasificările tip Forbin făcute cu 85-90 de ani în urmă. Consider că o bună comunicare și o mai multă implicare a tuturor cu privire la aceste emisiuni, pot conduce la realizarea viitoare a unor lucrări mult mai complete.
      În ziarul Glasul Bucovinei, Cernăuți, nr.77/8/21 feb.1919 a fost inserat următorul anunț:
"Începând cu 20 februarie 1919 se vor debita pe lângă timbrele de proveniență austriacă și timbre românești și anume deocamdată de 10 și 30 bani, de 1 L și 5 Lei. Aceste timbre se comandă ca egale timbrelor de 10 heleri, 30 heleri, 1 coroană și 5 coroane. Ele vor purta totodată imprimatul "Bucovina"".****
      Statutul introducerii și utilizarii acestor timbre fiscale nu este pe deplin lămurit, întâlnindu-se în circulație atât documente cu timbre fiscale naționale cât și emisiunile supratipărite. Probabil că prin statutul de autonomie provizorie al provinciei, s-a încercat deturnarea fondurilor provenite din vanzarea acestor timbre către bugetul propriu al provinciei. Începând cu toamna anului 1920, Guvernul României își asumă guvernarea directă a noilor provincii, astfel încat emisiunile supratipărite nu-și mai au rostul, fiind treptat înlocuite cu emisiunile naționale.
      La supratiparul BUCOVINA se pot concretiza cele patru tipuri executate la Fabrica de Timbre deja consacrate și repertoriate în cataloagele existente (tip I, tip II, tip II și tip IV), însă vă supun atenției și vă propun un nou tip, tipul V (foto 9) și două varietăți ale tipului I (foto 1), urmând ca cercetările viitoare să confirme sau să infirme introducerea lor ca noi tipuri. Supratiparul apare frecvent pe emisiunea națională Ferdinand tiparită pe hârtie de război dar se regăseste izolat și pe tirajul nou executat pe hârtie cretată. Reamintesc aici și exemplific tipurile deja cunoscute alături de descoperirile personale pe materialul studiat:

Foto 4
- tipul I corp de literă mare, serifiat cu linii curbe mai pronunțate la literele "V" și "A";
- tipul II întreg corpul de litere este mai mic cu serif accentuat;
- tipul III corp de literă mare, serif accentuat ca la tip II;
- tipul IV corp de literă mare, sans-serif de marimea tip I și tip III.
La cazurile descoperite și denumite de mine:
- la tipul Ia litera N este substituită cu litera "n" la mărimea fontului egală cu a celorlalte litere;
- la tipul Ib litera "B" alungită pe verticală și comprimată pe orizontală având forma unui arc antic;
- la tipul V litere tip arial bold, supratiparul fiind aplicat local prin ștampilare, tușul utilizat lăsând pe hartia timbrului urme de absorbție ca sugativa (foto 9).

Foto 9
      Încă nu am găsit acest tip V aplicat pe timbre imprimate pe hârtie cretată ca să pot compara procesul de absorbție al tușului, proces care diferă de la caz la caz în functie de tus și hârtia pe care este aplicat. Majoritatea emisiunilor de timbre fiscale Ferdinand studiate sunt imprimate pe hârtie de război de calitate inferioară care se comportă ca sugativa în cazul cernelurilor sau a tușurilor pentru ștampile. Interesant este faptul că marea majoritate a documentelor tipizate studiate până în prezent, prezintă particularitatea generală indiferent de locul emiterii, de a fi complectate înainte de aplicarea timbrelor de taxă, această taxă fiind aplicată și anulată după colectarea acestora într-un centru mai mare. Probabil că aceasta era procedura pe întreg teritoriul României Mari, documentele descoperite confirmând pe deplin aceasta.
      Legea Timbrului și Înregistrării stipula ca pentru toate actele supuse taxei fiscale să se utilizeze hârtie timbrată (adică coli speciale emise de Ministerul de Finanțe, pe hârtie cu filigran și

Foto 2
timbrul fix imprimat în stânga sus) iar în lipsa ei să se aplice timbre fiscale corespunzătoare taxei, pe locul special prevăzut, de regulă în stânga sus, iar pentru cazul că nu se găsesc timbre în momentul complectării, să se lase loc în textul de complectat, pentru aplicarea lor ulterioară. De asemeni am observat în variate cazuri că unele societăți sau organizatii (parohii, tribunale, notariate, etc), foloseau deja în locul hârtiei timbrate, coli de hartie cu timbrele deja lipite pe locul special destinat, după achitarea taxei urmând a fi complectate. Asa apar timbre fiscale cu text sau tipărituri peste ele, în locul anulării prin ștampilare sau semnătură, însăși textul anulându-le. Tot din aceleași motive, este posibil să apară si supraștapilări sau supratipăriri ulterioare pe documentul deja completat și taxat. Studierea arhivelor existente poate ajuta enorm la înțelegerea mai exactă a acestor uzanțe ale timpului.
      În (foto 2) prezint o curiozitate, o pereche de timbre fiscale emisiunea națională Ferdinand 1919 care prezintă doua tipuri de supratipar, tip III + tip IV, unică până în prezent, pereche ce confirmă bănuielile unor cercetători, că la Fabrica de Timbre imediat după război nu s-ar fi găsit suficiente corpuri de litere pentru a forma cuvantul BUCOVINA în mod identic de 50 de ori. *****
      În (foto 3 si foto 4) prezint fragmente din două documente parohiale eliberate în luna mai 1919, la care taxa fiscală de 2 lei, este complectată prin utilizarea mixtă a timbrelor fiscale austriece în complectarea celor noi românesti, chiar și după intervalul de timp acordat de Lege retragerii lor din circulație. Pentru că spatiul nu-mi permite să detaliez mai mult acest articol, mă rezum deocamdată la observațiile personale efectuate pe un număr de aproape 200 de documente și timbre supratipărite, urmând ca după ce voi primi informații suplimentare de la dumneavoastră, să încerc prezentarea unui studiu mai elaborat.

Supratipărirea și supraștampilarea emisiunilor locale maghiare Cluj, Transilvania (1919-1920)


Foto 5
      Pe 24 decembrie 1918 Regele Ferdinand I al României a emis "Decretul de Unire a Transilvaniei cu Vechea Românie". Serviciile publice au rămas în competența Consiliului Dirigent, iar afacerile străine, armata, circulația financiară, vămile, împrumuturile publice și siguranța generală a statului au trecut în competența guvernului central de la București. Transilvania urma să fie reprezentată în guvernul central prin miniștri fără portofoliu, pentru fiecare domeniu asupra căruia guvernul regional își pierdea competența în favoarea guvernului central. Consiliul Dirigent a procedat pe 25 ianuarie 1919 la reorganizarea administrativă a teritoriilor intracarpatice unite cu România, împărțindu-le în 23 de județe.

Foto 8
      Consiliul Dirigent a numit prefecți în toate aceste 23 de județe, precum și încă trei prefecți pe lângă primarii orașelor Arad, Cluj și Sibiu. În ciuda dorinței conducătorilor români transilvăneni de a păstra o oarecare autonomie a Transilvaniei în cadrul Regatului Român, Consiliul Dirigent a fost dizolvat de autoritățile de la București pe data de 4 aprilie 1920. Aceasta s-a întâmplat ca urmare a faptului că la lucrările Conferinței de Pace de la Paris soluția alipirii Transilvaniei la Regatul Român a devenit ireversibilă, motiv pentru care autoritățile de la București n-au mai avut nevoie să facă nici un fel de concesii românilor transilvăneni.
       Revenind însă la modul de percepere a taxelor fiscale, se poate observa că în primele luni după Unire, timbrele românești au lipsit în majoritatea cazurilor. Monitorul Oficial menționează seria de fiscale Ferdinand din 1919 ca fiind destinată în special nevoilor Transilvaniei și Bucovinei, dar o folosire pe scară largă a timbrelor românești nu are loc decât începând cu anul 1920. In perioada interimară, taxele s-au plătit în special în numerar, inițial în fileri, apoi în lei.

Foto 7
      Se cunosc documente emise de diverse resorturi: decizii ale Resortului de Justiție, bilete cu timbru fiscal imprimat (asemănătoare celor maghiare), cu antetul Resortului pentru Agricultură și Comerț și chiar pașapoarte emise de Resortul de Interne al Consiliului Dirigent, tipărite la tipografia Iosif Drotleff din Sibiu.
      În unele orașe, precum Bistrița, Cluj și Sighișoara, timbre fiscale maghiare au fost supratipărite (sau "supraștampilate") de noile autorități. De fapt, practica supraștampilării a fost destul de răspândită în Transilvania în primii ani după unire, inclusiv pe timbre fiscale de uz general. În alte cazuri, clișeele folosite pentru tipărirea timbrelor fiscale românești preiau părți din emisiunile locale maghiare (bineînțeles, cu schimbarea inscripției în limba română și a valorii în lei). Este cazul unor orașe precum Arad, Bistrița sau Satu Mare. *****
      Pentru a veni în sprijinul celor de mai sus, vă semnalez câteva situații tipice ale acelei perioade, 1920-1923, de utilizare a timbrelor fiscale locale maghiare Cluj supraștampilate sau supratipărite, alături de timbre fiscale nationale românești fără să intru prea mult în amănunte, informațiile deținute și materialul studiat fiind insuficiente.
      În (foto 5, 6 și 8) prezint câteva moduri de supraștampilare și supratipărire. Se poate observa ca timbrele fiscale maghiare deja prezintă o ștampilă circulară în limba română, OFICIUL DE VAMA SI CONSUM - CLUJ, aplicată probabil pe toate colile de timbre existente în stoc. După aplicarea lor pe document, în completarea taxei fiscale, au mai fost aplicate o ștampilă și un supratipar. Supratiparul înlocuia valoarea monedei înscrise pe timbru cu valoare monedei noi în uz (LEI sau Bani) iar ștampila (SUPRASTAMPILAT - PERCEPTORIA ORASULUI CLUJ, luna și anul) confirma aceasta.
      În (foto 7) apare o pereche de timbre maghiare de asemeni supraștampilată în prealabil și supratipărită cu noua valoare nominala. Anularea generală este făcută de emitentul documentului.
      La încheierea acestui articol doresc să fac un apel către cititorii care pot ajuta la complectarea informațiilor deja existente, să mă contacteze pe adresa de e-mail: federatia_filatelica@yahoo.com sau personal pe adresa franambrus@yahoo.com

      Bibliografie:

        * Mihai Cojocar, "Catalogul timbrelor fiscale românești-2006";
      ** Monografia "Monitorul Oficial, 100 de ani, 1832-1932";
    *** John Brefoot & Valentin Robu "Bulgaria & Romania revenues" 2003;
  **** Calin Marinescu, articolul "Alte emisiuni poștale și fiscale 1908-1918" Filatelia nr.6/2007;
***** Valentin Robu, articol în Catalogul expoziției "Timbrul Fiscal - 150 de ani de la apariție" 2006
Francisc Ambruș, FILATELIA revue Nr.10/2008

 
 © www.revenues.ro