DOMAINS / DOMENII   Home   Help   About me   Forum   Guestbook   Contact  
 • MOBILE STAMPS  
    - General Revenues  
    - Customs / Commercial  
    - Invoices & Bills  
    - Receipts & Air Fund  
    - National Defense  
    - Judicial / Statistical  
    - Passports / Touristics  
    - Foreign Affairs / Consulate  
    - Labour / Inssurances  
    - Assistance / Charity  
    - Dues / Funds  
    - Unidentified  
 • FIXED STAMPS  
    - Imprinted & embosed  
    - Doc. watermarks  
    - Doc. paper types  
    - Bills & bank drafts  
 • CINDERELLAS  
    - National  
    - Local  
 • STATIONERY  
    - Parcel cards / Frahte  
    - Veterinary  
    - Local Court / Citatii  
 • CANCELLATIONS  
    - Oficial State  
    - Rural  
    - Courts  
    - Private  
 • ESSAYS / FORGERIES  
    - Essays / Proofs  
    - Forgeries  
 • CATALOGUE  
    - 1856 - 1948  
    - after  
 • DOCUMENTS INFO  
    - 1856 - 1900  
    - 1900 - 1956  
     
 
Prima emisiune fiscală din zona de administrare a Armatei a 9-a

Foto 1
Considerații istorice
      La sfârșitul anului 1916, armatele Puterilor Centrale ocupă o bună parte din teritoriul național al României. Față de restul teritoriului ocupat aflat sub Administrația Militară din România ( M.V.i.R.), un teritoriu care cuprindea zona din imediata apropiere a frontului, cuprinzând județele Buzău, Râmnicul Sărat, Putna și Brăila a intrat în administrația Armatei a 9-a.
      Orașul Focșani intră sub ocupație germană la 25 decembrie 1916, de care avea să se elibereze abia la 10 noiembrie 1918. Aici și-a stabilit sediul Comandamentul Corpului 1 Armată din cadrul Armatei a 9-a. Comandantul Corpului 1 Armată era generalul Kurt von Morgen, un general aflat la apusul unei cariere încununate de multe victorii și onoruri militare.
      Orasul Focșani avea la recesământul din 1912, 25.066 locuitori, fiind centrul administrativ al județului Putna. În cei aproape doi ani de ocupație germană, se disting trei perioade diferite de administrare. În prima fază, până în martie 1917, în oraș sunt încartiruite masiv trupe folosindu-se toate instituțiile publice, școli, spitale, precum și case particulare.


Foto 2
      A doua perioada, până în iunie 1918, este una de reorganizare a administrației. Toate actele administrative emise, trebuiau controlate și vizate de reprezentanții armatei de ocupație. A fost o perioadă de masive rechiziționări, lipsuri și arestări.
      A treia perioadă, până în noiembrie 1918, este una de intense bombardamente și lupte, armata germană fiind în retragere.
Trei evenimente notabile s-au petrecut în 1917.
      Primul a constat în panica care i-a cuprins pe soldații germani după înfrângerea de la Mărășești, și entuziasmul populației românești cu privire la înaintarea armatei române în august 1917.
      Al doilea petrecut la 22 septembrie 1917, când orașul Focșani primește vizita Kaiser-ului Wilhelm al II-lea, venit să inspecteze trupele și să ridice moralul soldaților după eșecurile de la Mărășești. Kaiserul ține cu această ocazie un discurs în care îl face pe regele Ferdinand al României, trădător.
      Al treilea eveniment care avea să aducă o mare suferință populației a reprezentat-o semnarea armistițiului dintre reprezentanții Armatelor Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei și Imperiului Otoman, și reprezentanții Armatei Române, la data de 9 decembrie 1917, în casa Apostoleanu din oraș.
      În clădirea Primariei și-a stabilit sediul Comandatura militară, acesta fiind locul unde s-au utilizat majoritatea timbrelor fiscale din perioada ocupației germane. Există posibilitatea, mai ales la timbrele de valori mari, să fi fost utilizate și la Tribunalul Focșani, dar nu există dovezi concrete în acest sens.

Cadrul legislativ
      Din punct de vedere fiscal comparativ cu cel poștal, lucrurile s-au mișcat mult mai repede deoarece nu se punea problema securizării unei circulații a informației specifice unei zone de conflict, chiar dimpotrivă, de a crea un cadru de colectare a unor sume atât de necesare în acea conjuctură.
      Astfel încă din ianuarie 1917 se reglementează de către Administrația Militară din România, legislația, preluându-se legile românești din 4 februarie 1906 și din 24 decembrie 1914 cu articolele aferente, modificând însă taxele.

Tabelul cu taxe fiscale din teritoriile ocupate de armata germană, ianuarie 1917
      În teritoriul aflat sub Administrația germană se ordonă ca taxele cu timbrele fiscale să fie achitate conform legilor românești din 4 februarie 1906 și 24 decembrie 1914. Va fi pedepsită nefolosirea pentru taxe a acestor timbre, falsificarea sau refolosirea lor, ca și comerțul neautorizat cu acest material. Vânzarea timbrelor fiscale se va face ca și până acum prin vânzătorii cu amănuntul sau prin alte persoane autorizate care le vor achiziționa de la Depozitul de timbre. Valabile vor fi doar timbre cu supratiparul M.V.i.R (Administrația Militară in România). O noutate importantă este faptul că Timbrele de Ajutor care se distribuiau până acum prin oficiile poștale, vor putea fi cumpărate de aici înainte de la vânzătorii cu amănuntul sau de la agenții financiari.
      A) Valoarea de 10 Bani va fi folosită:
      1) pentru registrele contabile ale negustorilor, fabricanților, hotelierilor, farmaciștilor, intermediarilor, etc;
      2) pentru cecuri, ordine de plată și chitanțe;
      3) pentru confirmările de primire de orice natură;
      4) pentru acte contabile, borderouri, facturi, etc. atunci când valoarea obiectului nu depășește 200 de lei;
      5) pentru avizele de scrisori și pentru fraht-uri (scrisori de trăsură);
      6) pentru citații și reclamații;
      7) pentru hârtiile ce dau dreptul la vânzarea de vite.
      B) Valoarea de 30 de Bani va fi folosită:
      a) pentru toate cererile și demersurile înaintate autorităților;
      b) pentru legalizarea, atestarea, autentificarea diferitelor acte, diplome, documente, hrisoave, titluri înaintate autorităților;
      c) pentru recipisele de plată în operațiile și tranzacțiile bancare;
      d) pentru pașapoarte și acte de identitate;
      e) pentru acte contabile, borderouri, facturi, etc. a căror sumă depășește valoarea de 200 de lei.
      Articolul 23 din legea din 23 decembrie 1914 cerea ca în afară de aceste taxe să fie adăugat un timbru suplimentar de 10 Bani, iar pentru borderourile din tranzacțiile bancare unul de 20 de Bani. Aceste sume menționate mai sus sunt mărite prin noile dispoziții la 20 și respectiv 40 de Bani, astfel încât pentru punctele 1 - 7 taxa este de 30 de Bani, iar pentru cele de la a) - e) este de 50 de Bani; în ceea ce privește borderourile de bancă taxa este de 50 sau 70 de Bani, în funcție de valoarea obiectului.
      În cazul în care activitatea poștală va fi reluată, în afară de timbrul poștal trebuie adăugat un timbru fiscal de 10 Bani; telegramele (în interiorul teritoriului aflat sub Administrația militară germană) vor avea adăugate un timbru fiscal de 20 de Bani.
       Nouă este și dispoziția în legătură cu cererile adresate autorităților forțelor de ocupație.
      Dacă aceste cereri nu sunt scutite de taxe, li se vor aplica un timbru fiscal cu valoarea de 1 Leu.
      Articolul 43 se referă la scutiri de taxă. În afară de cele menționate acolo, sunt scutite de taxă următoarele:
      - acte depuse la solicitarea autorităților;
      - cereri pentru acordarea de ajutor;
      - acte și documente ale băncilor ce efectuează operații financiare cu forțele de ocupație.
      Informații in legătură cu taxele fiscale se pot găsi în provincie la Aministrația Financiară.
            Administrația Militară în România

      Timbrele fiscale care s-au supratipărit au fost în exclusivitate românești preluându-se în prima fază stocurile rămase din emisiunea de timbre fiscale Carol I 1911, ca mai apoi după ce aceste stocuri s-au epuizat și deoarece clișeele acestei emisiuni au rămas la București după retragerea administrației române, s-au emis alte timbre folosind aceleași clișee dar în culori sau cu hârtie schimbate atât la emisiunea Carol I fiscale cât și la timbrele de ajutor din 1916.

Timbrele fiscale locale cu supratiparul "Steuermarke / Gultig fur / 1. Res - Korps / 10 Bani ( 30 Bani, 1 Leu, 5 Lei)"
      Ca o precursoare a emisiunii de timbre fiscale supratipărite cu "Gultig 9. Armee" apare la Focșani, care era sediul comandamentului Corpului I de armată din cadrul Armatei a 9-a, o emisiune de timbre fiscale cu supratiparul Steuermarke / Gultig fur / 1. Res - Korps / 10 Bani ( 30 Bani, 1 Leu, 5 Lei), menționată în Catalogul timbrelor fiscale românești a lui Mihai Cojocar (2006) la emisiuni diverse pag. 221, fără a se da foarte multe date despre ea. Și aici apar câteva erori, valoarea de 30 B fiind verde deschis nu negru cum este ea trecută în catalog, iar desenul reprezintă două femei purtând fiecare câte un steag, nu o femeie și un soldat cum e trecut în catalog.
Foto 3 Foto 4 Foto 5 Foto 6
      Aceste erori sunt corectate în catalogul din 2011 al aceluiași autor, la pag 249, apărând o altă eroare cum că "unii specialiști apreciază ca fiind prefigurarea unirii ce se va produce în 1918". În catalogul de timbre fiscale Barefoot & Valentin Robu 2002, această emisiune apare, pe bună dreptate, la emisiunile din timpul ocupației germane și menționează de asemenea alegoria unirii celor două principate. Din păcate apar și aici câteva erori și anume, se menționează anul 1918, ceea ce e greșit deoarece ele au apărut și au fost în uz doar în 1917, precum și în privința numărului, culorilor și valorilor timbrelor apar informații greșite. În catalog apar valorile de 10 b - roșu, 30 b - galben ( în loc de verde) și 40 b - purpuriu - fals, această valoare nu s-a întâlnit și nu avea nici o rațiune să existe dacă ținem cont de tarifele practicate conform legislației. Nu se menționează valorile de 1 L și 5 L.
      Desenul mărcii reprezintă deci două femei în costume populare dându-și mâna reprezentând unirea celor două provincii românești, Moldova și Muntenia. Pe steagurile celor două femei sunt reprezentate Bourul Moldovei și Acvila Munteniei. Pe fundal se prezintă cele două maluri ale Milcovului, cel moldovenesc și cel muntenesc. Sub desen mai este un slogan "Unirea face puterea". Acest desen apare încă din 1914 pe timbrele locale emise la Focșani și era stema comunei Focșani, localitate supranumită și "orașul Unirii". Asadar acest desen era un elogiu adus unirii din 1859.

Caracteristicile desenului mărcilor
      Dimensiunea cliseului este de 42 / 42.5 mm.
      Imprimarea la toate valorile a fost executată folosind același clișeu apărând aceleași microsemne la toate valorile, diferența fiind dată doar de culoare. S-a folosit deci un singur ștemplu ca la celebrele Cap de bour. Aici apare o altă inadvertență cu informațiile din cataloagele de timbre fiscale apărute, unde este specificat că au fost executate prin litografiere. Microsemnele caracteristice sunt:
      . Linie de cca 1.5 mm exterioară cercului situată la ora 1.
      . Cercul exterior subțiat sau spart la ora 1
      . Cercurile exterioare unite prin puncte de culoare între orele 10 și 11
      . Liniile cercurilor îngroșate și unite la ora 11
      Același clișeu având aceleași dimensiuni și pastrând câteva din caracteristicile de mai sus sunt întâlnite și în antetul unui document al Primariei Comunei Urbane Focșani din 8 iulie 1926 (foto 7-8), nouă ani mai târziu, dovadă ca acest clișeu nu a fost distrus, cel puțin nu atunci.

Foto 7

Foto 8
      Existența acestui document ne duce la concluzia că acest clișeu exista în cadrul tipografiei focșănene fiind confecționat pentru o cu totul altă destinație, adică pentru tipărirea antetului formularelor primăriei, în nici un caz pentru tipărirea de vignete sau timbre fiscale. Doar conjuctura a făcut ca acest clișeu să fie folosit în acest scop, transformarea în timbre fiscale fiind făcută de către supratipar.
      Asemănările celor două desene care stau la baza afirmației că s-a folosit același clișeu sunt următoarele:
      . Dimensiunile identice
      . Cercul exterior subțiat sau spart la ora 1
      . Cercurile exterioare unite prin puncte de culoare între orele 10 și 11
      . Liniile cercurilor îngroșate și unite la ora 11
      Deși este evidentă asemănarea celor două desene apar și câteva deosebiri rezultate în urma unei corectări a clișeului cum ar fi :
      . Dispariția liniei de cca 1.5 mm exterioară cercului situată la ora 1 la desenul din 1926
      . Dispariția celor două cerculețe, situate sub eșarfa cu sloganul în stanga și în dreapta.

Istoricul și evoluția temei desenului.
      Prima apariție a acestei teme ilustrând unirea celor două principate o găsim pe drapelul guardei orășenești model 1867 (foto 9), după legea din 1867 ( Lege pentru fixarea și stabilirea armelor României, votată în ședința Adunării deputaților 26 martie 1867, MO nr. 75 / 1867 )
Foto 9 Foto 10 Foto 11 Foto 12 Foto 13
Culorile mărcilor
      De menționat este faptul că 3 din cele patru valori au culorile naționale ceea ce ne duce cu gândul la emisiunile Principatelor Unite și a primelor emisiuni litografiate.
      Astfel prin mesajul desenului, culorile folosite, mărcile aveau un puternic caracter național ca o sfidare la adresa autorităților de ocupație, generat probabil și de entuziasmul care a cuprins întreaga populație a orașului după victoriile armatei române de la Mărășești, 6 - 19 august 1917.
      Așa cum am mai precizat, diferențele dintre mărci sunt date doar de culorile în care au fost imprimate. Am întâlnit următoarele culori și câteva varietăți de culoare cum ar fi:
      . La 10 B - rosu-violet cu diferite nuanțe.
      . La 30 B - verde-gălbui la mărcile cu serii mici, până la numărul 128 și galben-verzui pal la mărcile cu seriile mai mari;
      . La 1 Leu - galben deschis pal la mărcile cu serii mici, până la numărul 238 și galben intens la seriile mai mari;
      . La 5 Lei - albastru-indigo.
Foto 14 Foto 15 Foto 16 Foto 17
Supratiparul
      Supratiparul de culoare neagră cuprindea și cadrul mărcii care are dimensiunile 41,5-42 mm / 46-46,5 mm, apărând deplasări sau chiar rotiri ale cadrului față de desen.
       La cadru apar spărturi caracteristice, identificând două tipuri de supratipare.

Tipurile de supratipare
      La tipul 1 caracteristice sunt:
      . Punct deasupra literei "t" din S
teuermarke;
      . Al doilea "e" din Steu
ermarke cu bucla inferioară întreruptă;

Foto 18

Foto 19
      . Al doilea "r" din Steuermarke cu piciorul ciupit;
      . Litera "l" din Gü
ltig ascuțită spre vârf;
      . Spărturile cadrului ca în foto 18.
      Acest tip este întâlnit la toate mărcile de 10 B și la unele din cele de 1 L
      La tipul 2 caracteristice sunt:
      . Spărtura în partea superioară a primei bucle a literei "m" din Steuer
marke;
      . Litera "a" spartă din Steuerm
arke;
      . Spărturile cadrului ca în foto 19;
      . Lipsa punctului după "Res".
      Acest tip este întâlnit la toate mărcile de 30 B și de 5 L.

Hârtia mărcilor
Hârtia este groasă cu tentă de gălbui. La marcile cu valorile de 10 B și 30 B se observă două tipuri de hârtie. La numerele de serie între 600 și 700 s-a folosit o hârtie gălbuie.
      Tăierea timbrelor s-a făcut cu foarfeca, dimensiunile fiind destul de variate, între 52.5 - 57 mm la
Foto 20 Foto 21 Foto 22
dimensiunea verticală și 46.5 - 51.5 mm la dimensiunea pe orizontală. De menționat este faptul că la timbrele cu serii consecutive dimensiunea pe verticală este aceeași, de unde putem trage concluzia că se executa tăierea pe orizontală prima dată.
      O problemă de studiat este stabilirea momentului cât s-a executat tăierea. Inexistența unor perechi, chiar la mărci cu serii consecutive ne duce la concluzia ca tăierea nu se executa în momentul folosirii, ele fiind tăiate deja.
      Înserierea, gri, este executată prin ștampilare și am identificat următoarele poziționări.
      . La valoarea de 10 B numărul de serie este în dreapta sus;
      . la valoarea de 30 B în dreapta sus sau stânga sus;
      . la 1 leu sus în dreapta, stânga sau la mijloc;
      . la 5 Lei în stanga sus.
Un caz aparte îl reprezintă o marcă de 10 Bani cu supratipar dublu consecutiv 669, 670 (foto 22).

Stabilirea primei zile și ultimei zile de folosință a mărcilor
      Această emisiune avea 4 valori, de 10 B, 30 B, 1 L și 5 L, exact valorile care le aveau și celelalte serii de mărci fiscale supratipărite folosite în scop fiscal în teritoriul ocupat.
      O altă caracteristică a acestor mărci și care ne este de ajutor este faptul că fiecare marcă are numărul de serie foarte util în a stabili consumul, data apariției și al ultimei folosiri.

Foto 23

Foto 24

      Pe baza celor câteva mărci, a unui document și a trei fragmente de document voi încerca să găsesc câteva răspunsuri referitoare la această emisiune.
      Fragmente de documente utilizate în 29. 09. 1917 taxate corect cu 50 B, conform legislației (foto 23-24).
      Cerere adresată administrației cu tariful corect de 50 B conform legislației din ianuarie 1917.
      Documentul prezentat datat 21. sept. 1917 are două marci de 10 B cu numerele de serie 489, 490 și o marcă de 30 B cu numărul 495 (foto 25).
      Mai există două mărci de 10 B pe fragment care sunt inscripționate cu data 29. sept. 1917 și care au numerele 786,787 (foto 26).
      Ca și în cazul restului teritoriului ocupat și în zona de administrație a Armatei a 9-a rămâne întrebarea cum se percepeau taxele între ianuarie 1917 când deja era creat cadrul legal și iunie-iulie 1917.
      Tot ce e posibil ca aceste taxe să fi fost percepute în numerar emitându-se chitanțe, dar acest procedeu fiind greoi necesita funcționari meniți să completeze acele chitanțe.
      Este evident că exista necesitatea emiterii unor timbre fiscale.
      Am stabilit statistic pe baza unor documente de la Primăria Focșani, un trafic mediu de 48 cereri pe zi către administrație, francate cu mărci fiscale Steuermerke cum se va vedea în continuare, din perioada septembrie - octombrie 1917.

Foto 25

Foto 26

      În tabelul următor sunt descrise informațiile de care dispun, și anume, în coloana 1 data, începând cu 3 septembrie 1917 până în 10 octombrie 1917.
      În coloanele 2 și 3 numerele teoretice ale documentelor păstrând o rată de 48 documente pe zi.
      În coloana 4, verificarea încadrării în această rata folosind informațiile de pe timbre sau documente.
      În coloanele 5,6,7 și 8 numerele de serie ale timbrelor la diferitele valori, iar în coloana 9, numărul de zile în care au fost în uz.
      Calculând cu același tabel rata de consum se poate deduce prima zi de punere în folosință, și anume 3 septembrie 1917.
      Marca de 30 B cu seria numărul 54 datată la 4. 09. 1917 reprezintă cea mai timpurie utilizare a acestor mărci fiscale, în a doua zi de utilizare a lor.
      În ceea ce privește ultima zi de folosință aceasta poate fi în jurul datei de 10 octombrie 1917, dată la care au fost înlocuite cu timbrele fiscale Carol I supratipărite cu "Gultig 9. Armee", chenar gros.

Foto 27
Data De la La Nr.
Document
10 b. 30 b. 1 L. 5 L.  Nr. zile
3 300 348           1
4 349 397 371   54     2
5 398 446 411     38   3
6 447 495           4
7 496 544           5
8 545 593           6
9               7
10 594 642           8
11 643 691           9
12 692 740           10
13 741 789           11
14 790 838           12
15 839 887           13
16               14
17 888 936           15
18 937 985 9...     238   16
19 986 1034           17
20 1035 1083           18
21 1084 1132 1099 490 495     19
22 1133 1181           20
23               21
24 1182 1230           22
25 1231 1279           23
26 1280 1328           24
27 1329 1377 1312   652     25
28 1378 1426 1395     368   26
29 1427 1475 1433 744       27
      1467 787        
      1484 795 768      
      1488 803 772      
30               28
1 1476 1524           29
2 1525 1573           30
3 1574 1622           31
4 1623 1671           32
5 1672 1720           33
6 1721 1769           34
7               35
8 1770 1818           36
9 1819 1867           37
10 1868 1916         126 38
      2094 1108 991 538 126  

Foto 28
      Ca dovadă se prezintă o marca de 5 L Steuermarke având data olografă de 10. octombrie 1917 (foto 28) și o pereche de 1 L fiscale Carol I cu supratipar "Gultig 9. Armee", datate olograf 11.10.1917 (foto 29).
      Nu se cunosc documente cu francatură mixtă, Steuermarke și Carol fiscale cu supratipar sau documente care să demonstreze folosirea lor în paralel o perioada de timp.
      În concluzie aceste mărci au fost în uz doar 33 zile în care s-au emis în jur de 1700 documente, dintre care cu marca de 10 B, 541 buc, cu 30 B, 437 buc, cu 1 Leu, 528 buc. și cu 5 Lei, 130 buc.

Obliterările mărcilor
      Conform dispozițiilor, toate documentele trebuiau să fie supervizate de un reprezentant al forțelor de ocupație.
      Obliterările (anulările) mărcilor s-au facut olograf cu o anumită regulă scrise pe cinci randuri și anume, pe primul rând numărul documentului, pe al doilea Focșani și data, pe al treilea       Ortskommandatur, pe al patrulea Steueramt, iar pe al cincelea semnătura. ( Franken ?? )

Foto 29
      Ca ștampile s-a folosit în principal o ștampilă dublu cerc de diametre 34 și 25 mm, între ele fiind inscripționat cu litere majuscule, ORTSKOMMANDATUR și în partea de jos FOCSANI. În interiorul cercului mic pe cerc în partea de jos, tot cu majuscule STEUER - AMT, iar în interior o acvilă încoronată.
      Culorile folosite la ștampilare au fost violet și lila.
      Accidental pe mărci mai apare ștampila de înregistrare a intrării la Primăria Focșani. Această stampila are conturul un dreptunghi dublu cu dimensiunile 71 / 25 respectiv 67.5 / 22 mm. În interior este inscripționat pe două rânduri Primăria Orașului Focșani / Intr. Data numărul. Culoarea ștampilarii a fost albastru verzui.

Tirajele și consumurile mărcilor
      Ținând cont de seriile cu numerele cele mai mari găsite cât și de un calcul statistic rezultă un consum de:
      . cca 1082 buc. la valoarea de 10 B;

Foto 30

Foto 31
      . cca 978 buc la valoarea de 30 B după cum se vede și pe documentul prezentat seria celor de 10 B e simțitor egală cu cea de la 30 B ceea ce ne duce la concluzia că s-au emis încă tot atâtea documente care erau taxate conform legii cu 30 B;
      . marca de 1 L cca 528, cu seria cea mai mare pe care am văzut-o este 368;
      . marca de 5 L cu seria cea mai mare 126 cu dată olografa 10.10.1917, de unde rezultă un consum de cca 130 buc.

Mărci cunoscute până acum
      Mărcile fiscale cu supratiparul "Steuermarke Gültig für 1 Res-Korp" sunt unele dintre cele mai rare timbre fiscale românești, raritate explicată prin faptul că au fost utilizate o perioada mică de timp, numai 33 zile, a fost utilizat un număr relativ mic de timbre și nu în ultimul rând distrugerea documentelor produsă la retragerea precipitată a armatei germană în dorința lor de a șterge orice urme ale abuzurilor ce au avut loc, cunoscându-se azi cca 1 % din timbrele utilizate.
      Prezint mai jos toate mărcile întâlnite de mine până acum (înafara celor deja prezentate în foto), majoritatea făcând parte din colecția personală.

Foto 32 Foto 33 Foto 34
Concluzii
      A fost prima emisiune de timbre fiscale locale care au fost utilizate înlocuind timbrele fiscale generale. Un al doilea caz similar apare mai târziu la fiscalele Năsăud, în 1945.
      Am încercat bazându-mă pe informațiile de care dispun în acest moment să încerc câteva explicații referitoare la această emisiune, conștient fiind de enigmele care mai persistă cum ar fi:
      1. Au fost tiparite în coli ? Dacă da, câte au fost pe coală ? ( nu am văzut nici o pereche);
      2. Hotărârile de punere și scoatere din uz. La ordinul cui ?
      3. Au existat și fără supratipar ? Dacă s-au comandat de către autoritațile de ocupație de ce nu s-au marcat din desen cu valorile și restul informațiilor din supratipar?
      4. Cine a fost machetatorul ?
      Rămâne ca viitorul să mai elucideze dintre ele.
      Datorită numărului redus de mărci folosite cât și a perioadei reduse de folosința, această emisiune rămâne una din raritățile fiscaloteliei românești.
      Prezența lor pe piața filatelică este extrem de rară iar pe documente, o adevarată "rara avis".

      Bibliografie:
  Mihai Cojocar, "Catalogul timbrelor fiscale românești-2006";
  Mihai Cojocar, "Catalogul timbrelor fiscale românești-2011";
  John Brefoot & Valentin Robu "Bulgaria & Romania revenues" 2003;
  Francisc Ambruș, "Catalog specializat al timbrelor fiscale, 1872-1919" 2010;
  Col.P.V.Năsturel, "Steagul, stema română, însemnele domnesci, trofee" 1903
Adrian Apostu, 19/10/2011

 
 © www.revenues.ro